De la Intonarumori futuristului Luigi Russolo la experimentale ulterioare dadaiste sau ale mișcării Fluxus, sunetul devine componenta nelipsită a proiectelor artistice cu dezvoltări multiple și căutari interdisciplinare.
Necesitatea de a investiga un câmp mult mai larg al realității a atribuit sunetului valențe multiple (explozii baroce sau desfășurari minimaliste) în relația cu imaginea și forma. Spațiul său se redefinește continuu și îi amplifică prezența.
Dezvoltarea tehnologiei a democratizat accesul la misterul sunetului, dar nu i-a anulat puterea de seducție.
Sunetul devine treptat tot mai independent, încercând să se detașeze de o singură definiție.
Efectul intervalului închis se estompează.
Matei Bejenaru, Marius Jurcă, Gabriel Kelemen, Svetlana Maras, Livia Mateiaș, Minim (Diana Dulgheru), Syntax (Laurian Bardoș) și Ioana Vreme pun paranteze rotunde acestui interval.
Cu descrieri sociale sau științifice. Interactivitate sau contemplare.
/Ciprian Ciuclea, curator/
minim (Diana Dulgheru) – LAYERS
Urmărind o anumită puritate estetică, proiectul ”Layers” este un studiu audio-vizual care, prin intermediul suprapunerii mai multor ”pattern-uri”, caută să creeze diferite situații vizuale si sonore între care există o relatie sinestezică, software-ul video captând semnalul audio și modulându-l în funcție de anumiți parametri.
Limitele autoimpuse au scopul de a genera o estetică reducționistă și de a fi o provocare creativă astfel încât, cele câteva elemente utilizate trebuie să susțină o întreagă structură compozitională.
Moarajul sonor și vizual, transparența, dinamismul, profunzimea sunetelor de frecvență joasă forțează limitele percepției creând o poetică a efectelor secundare ”nedorite”.
Syntax (Bardoș Laurian) – BROUILLAGE
Proiectul constă intr-un studiu asupra poeticii mesajelor numerice criptate, în care schema convențională de comunicare, formată din sursa cod și receptor, este transcensă de reflecția asupra calității sonice a mesajului transmis de la nu stiu cine către nu știu ce, un fragment misterios de necunoscut, decontextualizat și revelat în sine, așa cum este.
Fenomenele sonore care apar in transmisiile numerice de unde scurte (number station), sunt insoțite de accidente de semnal cu o estetică specifică, ce generează în plan vizual, prin intermediul software-ului o ilustrare grafică a erorii.
Sunetele provin din inregistrări ale transmisiilor radio reale și frecvențe specifice undelor scurte, generate cu ajutorul software-ului.
Kairotoskope – Ioana Vreme
Kairotoskope ilustrează o serie de mișcări și deviații de la o line dreaptă, bucle temporare sub forma unor unde grafice, sinusoidale, ce cuprind așa numitele momente kairotice.
Instrumentul pe care îl construiesc este capabil de a declanșa doar o secundă de mișcare, repetată la nesfârșit. Unul dintre punctele studiului meu este exact acela de a-i reda acelei secunde o complexitate cât mai mare prin intermediul experienței personale a publicului, respectiv interacțiunii cu obiectul în sine. Concepută ca și instrument de conversie între imagine și sunet, instalația se folosește în mare parte de principile de funcționare ale discurilor opto-cinetice, pre-cinematografice precum Phenakistoscope-ului inventat de Joseph Plateau în 1829. Lucrarea constă într-un disc atașat unui mecanism care rotindu-se cu o viteză constantă, animează desenele aflate pe suprafața sa datorită flash-urilor de lumină foarte scurte ale stroboscopului care îngheață imaginea suficient de rapid pentru a crea iluzia de mișcare. Sincronizarea perfectă e esențială pentru a obține o secundă de animație. Desenele și notațiile grafice sunt preluate de senzori cu lumină infraroșie și transformate în sunet.
Sistemul de sinteză optică, alcătuit din câteva module analogice a fost construit împreună cu Wolfgang Spahn și face parte dintr-un proiect comun, open source, ce se află în curs de dezvoltare: paperpcb.dernulleffekt.de
Proiect susținut și co-finanțat de: Studioul de Film Animat, Jan Matejko Academy of Fine Arts, Cracovia 2016
Matei Bejenaru
Timpul prezent / Present tense, instalatie video, 2 canale HD, transfer 16mm, 2011-2014
Proiectul vorbeste despre esecul emanciparii individuale, despre alienare in doua lumi diferite ideologic: comunismul si capitalismul.
Este un esec al modernitatii. Alienarea este analizata in 2 contexte total diferite (locuinte in trenuri parasite in Iasi, respectiv proiectul modernist avangardist Habitat 67 din Montreal). Proiectiile sunt pe doua fete ale unui ecran video suspendat, cu un singur canal de sunet. Cele 2 filme 16mm transferate in HD au similitudini in subiectele filmate in cele 2 contexte: natura, arta si semnele ideologice, spatiul public, locuirea. Sunetul va avea elemente comune in cele 2 instalatii si se va baza pe o scurta interventie vocala a unei soprane, similar cu genericul de inceput din filmul lui Antonioni, Desertul Rosu).
Livia Mateiaş
UNDĂ
Abstracţie, energie, lumină şi sunet, mixând împreună într-un ritm pulsatoriu. Conştiinţa, neuronii sau chiar materia neagră ar putea fi cadrul teoretic pentru o undă cosmică utopică, oferind posibilităţi infinite pentru propria existenţă.
Lucrarea este un video digital cu o lungime de 2 minute şi 31 de secunde şi poate fi expusă ca o proiecţie de mari dimensiuni cu sistem de sunet, sau pe un monitor IPS cu căşti.
Gabriel Kelemen
Proiecție video full HD, a scurt metrajului Universal Standing Wave Principle,
The unexpected interferences of symbolic languages and liquid patterns, predicted by the ancient mythologies, occurrences of analogies between geometric symbols and wave surface, lead to finding semantic reference and explicit clarification of primordiality of symbol-standing wave.
http://avantpost.ro/gabriel-kelemen
Svetlana Maras “Matter of Fact”
Installation with stereo sound, video, and 3D printed controller/ interface, 2015. Svetlana Maraš (music, concept design), Valentina Brković (graphic design), Deana Petrović (motion graphics), Polyhedra Fab Lab (interface).
“Matter of Fact” is an eclectic cut-up composition where Svetlana Maraš uses her interest in the relationship between text and music as a starting point. Rather than attempting to set words to music, she uses text as the structural element, or building blocks, devoid of its original context or meaning. In an immersive jukebox or dismantled karaoke space she plays short clips and pieces created from materials provided by Norient (artist interviews, performances) as well as original material by the artist.
By inserting a keyword into the installation, visitors trigger associated clips that re-contextualise the word in relation to the kaleidoscope of artists, perspectives, cultures and styles represented within the “Seismographic Sounds” exhibition. Detached from their original source, these words and clips become meaningless or take on new meanings when combined with other clips to produce new dialogue, turning into general statements that belong to “no one”. Just like a horoscope prediction, they can point us to a new realisation … or (humorously) miss the point entirely.
13m10j (Marius Jurca) – Tipar identitar [ 22092016 ]
Tipar identitar [ 22092016 ] reprezintă un fragment de hazard creativ transpus într-un software interactiv prin intermediul unui algoritm personalizat și un cifru unic, compus din 9 cifre și 79 de numere. Cele 88 de elemente ale cifrului corespund cu 88 de sunete distincte, transformând astfel software-ul într-un instrument muzical abstract, care permite utilizatorilor decodificarea vizuală a sunetelor în funcție de distribuția acestora în suprfață și totodată generarea unor fragmente muzicale conform propriul lor hazard creativ.
Există 8 variații de intensități tonale ce corespund cu 8 grupe de sunete specifice elementelor interactive care pot fi decriptate parțial sau integral prin interacțiunea cu software-ul. Utilizatorii au astfel oportunitatea de a se juca, explora, experimanta și crea diverse fragmente muzicale efemere.